-Care este legea care reglementeaza alimentatia copiilor si adolescentilor?
Ministerul Sanatatii stabileste norme si princiipii de alimentatie pentru copii si adolescentii din invatamantul preuniversitar prin Ordinul 541/2025
-Ce prevede legea in vigoare?
Legea defineste si stabileste principiile de baza ale unei alimentații sănătoase la copii și adolescenți.
Prin Ordinul 541/2025, Ministerul Sanatatii determina necesarul zilnic de calorii și macronutrienți (protein, glucide, lipide), vitamine și elemente minerale, necesarul zilnic de apă pentru copii și adolescenți din institutiile de invatamant preuniversitar, pe categorii de varsta.
-Cine trebuie sa respecte aceasta lege?
Toate unitatile, crese, gradinite, clase primare, gimnazii, licee, centre de cultura, afterschool, cantine, internate – publice sau private. Orice organizatie care are copii in grija si bineinteles firmele de catering, restaurantele si orice unitate care prepara, distribuie si/sau comercializeaza alimente în incinta unităților de învățământ preuniversitar.
-Ce alimente NU se recomanda copiilor si adolescentilor?
(conform Anexei 1 din ordinul 541/2025)
Nr. crt. | Alimente nerecomandate pentru comercializare | Limita de la care alimentele devin nerecomandate pentru comercializare |
1. | Alimente cu conținut mare de zaharuri* | Peste 15 g zaharuri/100 g produs |
2. | Alimente cu conținut mare de grăsimi |
Peste 20 g/100 g produs, din care, cumulativ:
– grăsimi saturate peste 5 g/100 g produs;
– acizi grași trans peste 1g /100 g produs.
|
3. | Alimente cu conținut mare de sare | Peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu/100 g produs) |
4. | Băuturi răcoritoare, energizante și băuturi pentru sportivi**, băuturi calde de tip cafea/ceai instant | – |
5. | Alimente cu conținut ridicat de calorii pe unitatea de vânzare | Peste 300 kcal pe unitatea de vânzare |
6. | Alimente neambalate*** | – |
7. | Alimente neetichetate**** | |
* Fac excepție fructele proaspete, fructele uscate/deshidratate neîndulcite și legumele proaspete.
** În incinta școlilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.
*** Se exceptează fructele și legumele proaspete.
-Ce alimente se recomanda copiilor si adolescentilor?
Meniurile trebuiesc sa cuprinda toate grupele alimentare:
1. fructe și legume,
2. cereale, produse din cereale și amidonoase,
3. lapte, derivate din lapte și alternative,
4. carne, produse din carne și alternative
-Cum clasificam si cum determinam frecventa cu care se servesc alimentele din fiecare grupa?
Clasificam alegerile alimentare dupa cum urmeaza:
„A se servi cel mai des“, sunt cele mai sănătoase opțiuni cu adaos minim de grăsimi, zahăr sau sare și surse bogate de nutrienți esențiali dezvoltării optime;– alimentele din această categorie sunt recomandate a fi servite cel mai des, la toate mesele și gustările, în cantități adecvate în funcție de vârstă.
„A se servi ocazional“ – alimentele din această categorie conțin cantități mai mari de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali;– nu este permisă servirea mai mult de trei porții de alimente pe săptămână calculate cumulat din toate listele, din această categorie.
Atentie deci, max 3 portii /saptamana se pot servi din aceasta categorie
„Nerecomandat a se servi“– alimentele din această categorie conțin cantități foarte mari de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali sau care conține alimente cu un risc de sufocare, care nu pot fi servite din considerente de siguranță sau din cauza unei valori nutriționale foarte scăzute.
„Alte ingrediente alimentare“, care nu se încadrează în niciunul dintre grupurile de alimente menționate mai sus.
-Care sunt recomandarile in cazul legumelor si fructelor?
Se recomandă:
– alegerea legumelor și a fructelor preparate cu puține sau fără adaos de grăsimi, zahăr sau sare;
– limitarea sucului de fructe pentru copii;
– alegerea legumelor și a fructelor proaspete și neprocesate, cât mai des.
Se recomandă consumul zilnic de minimum o porție de legume verzi și/sau o porție de legume sau fructe portocalii.
Exemple de legume verzi: fasole verde, broccoli, varză, gulie, praz, salată verde, mazăre verde, spanac, dovlecei, sparanghel, varză de Bruxelles, ruccola și ierburi aromatice verzi (pătrunjel, mărar, mentă, busuioc, frunze de țelină etc.).
Exemple de legume și fructe portocalii: morcovi, dovleac, caisă, mango, nectarină, piersică, portocală, mandarină, clementină.
-Care este frecventa servirii alimentelor din fiecare grupa alimentara si exemple de alimente?
1. legume si fructe
| A se servi cel mai des | A se servi ocazional | Nerecomandat a se servi |
Fructe și legume proaspete, congelate, gătite, conservate și uscate/deshidratate |
Exemple:
– fructe și legume proaspete;
– fructe și legume congelate fără adaos de sare sau zahăr;
– sosuri de legume sau fructe fără adaos de sare sau zahăr;
– legume și fructe gătite;
– mâncare pentru copii din fructe sau legume la borcan fără adaos de sare și zahăr;
– legume conservate (conservă sau borcan) fără lichidul de conservare;
– sos de tomate sau bulion cu conținut redus de sodiu/sare.
|
Exemple:
– suc de fructe sau legume între 50% și 100%;
– fructe uscate sau deshidratate neîndulcite;
– fructele din compotul de fructe fără adaos de îndulcitori;
– sos de tomate sau bulion care nu are un conținut redus de sare;
– murături cu conținut redus de sare și zahăr.
|
Exemple:
– suc de fructe îndulcit;
– legume și fructe prăjite în baie de ulei/pane;
– compot de fructe în sirop sau cu îndulcitori artificiali;
– legume și fructe ambalate cu sos;
– piure de fructe cu adaos de zahăr;
– mâncare pentru copii din fructe sau legume la borcan cu adaos de sare și/sau zahăr.
|
2. Cereale, produse din cereale și amidonoase
Se recomandă ca cel puțin jumătate din produsele cerealiere oferite în fiecare zi să fie cereale integrale și ca produsele din cereale/amidonoasele alese să fie cu adaos redus de grăsimi, zahăr și sare.
| |
A se servi cel mai des
|
A se servi ocazional
|
Nerecomandat a se servi
|
Pâine
|
Produse în care cerealele integrale sunt primele pe lista ingredientelor produsului
(sunt în cantitatea cea mai mare sau unic ingredient)**, cu condiția să se ia în considerare recomandările zilnice de fibre pentru categoria de vârstă aferentă
Exemple:
– pâine, chiflă, covrig, brioșă, lipie, tortilla;
– aluat de pizza din cereale integrale;
– clătite sau vafe din cereale integrale. |
Produse în care cerealele integrale nu sunt primele pe lista ingredientelor
Exemple:
– pâine, covrigi, chifle multicereale;
– pâine, chiflă, covrig, brioșă, lipie, tortilla din făină albă;
– aluat de pizza din faină albă.
|
Produse în care cerealele integrale nu sunt primele pe lista
ingredientelor și au adaos de sare, zahăr și/sau grăsimi nesănătoase (saturate/trans)
Exemple:
– pâine îndulcită sau aromată;
– pizza congelată. |
** A nu se confunda produsele cerealiere integrale cu cele negre (făină neagră, pâine neagră) sau cu cele din grâu dur (de exemplu: paste)
| A se servi cel mai des | A se servi ocazional | Nerecomandat a se servi |
Paste, orez și alte cerealiere/produse cerealiere |
Produse în care cerealele integrale sunt primele pe lista ingredientelor produsului (sunt în cantitatea cea mai mare sau unic ingredient)*, cu condiția să se ia în considerare recomandările zilnice de fibre pentru categoria de vârstă aferentă
Exemple:
– grâu, porumb, orez, ovăz, secară, bulgur, hrișcă, cușcuș, amarant, tapiocă, mei, quinoua;
– orez brun, sălbatic sau integral, tăieței din orez integral;
– paste din grâu integral și cereale.
|
Produse în care cerealele integrale nu sunt primele pe lista ingredientelor
Exemple:
– orez alb;
– paste albe;
– tăieței din orez alb.
|
Produse în care cerealele integrale nu sunt primele pe lista ingredientelor și au adaos de sare, zahăr și/sau grăsimi nesănătoase (saturate/trans)
Exemple: cereale, orez sau paste aromatizate/condimentate și preambalate (de exemplu, cu: usturoi, ierburi, pui, legume), orez instant.
|
Cartofi și cartofi dulci |
Exemple:
– cartofi piure, copți sau fierți.
| – |
Exemple:
– cartofi prăjiți în baie de ulei;
– cartofi ambalați (de exemplu: chipsuri).
|
Produse preparate prin coacere |
Produse coapte preparate la fața locului/în unitate cu cereale integrale ca ingredient și fără ingrediente din categoria „A nu se servi“
Exemple:
– plăcinte cu făină integrală coapte;
– brioșe din cereale integrale.
|
Produse la cuptor preparate la fața locului/în unitate fără cereale integrale și cu oricare ingredient din categoria „A nu se servi“ Exemple:
– batoane de tip granola sau de cereale;
– biscuiți, checuri, brioșe;
– vafe și clătite preambalate;
– produse la cuptor preparate dintr-un amestec sau aluat prefabricate.
|
Produse de patiserie cumpărate din magazin în care cerealele integrale nu se află în primele 3 ingrediente
Exemple:
– prăjituri din comerț, plăcinte, produse de patiserie, cornuri, gogoși;
– biscuiți, prăjiturele graham, brioșe cu ciocolată sau bucăți de bomboane;
– batoane de granola sau de cereale glazurate.
|
Gustări/Snackuri pe bază de cereale |
Biscuiți și gustări pe bază de cereale integrale ca prim ingredient (sunt în cantitatea mai mare sau unic ingredient)
Exemple:
– rondele de orez brun;
– biscuiți/crackers de cereale integrale.
|
Biscuiți și gustări pe bază de cereale, care nu au cereale integrale ca prim ingredient
Exemple:
– covrigi (ușor sărați sau nesărați).
|
Biscuiți și gustări pe bază de cereale, care nu au cereale integrale ca prim ingredient și au cantități de grăsime, zahăr sau sare mai mari decât cele recomandate [conform anexei nr. 1 lit. a) la ordin]
Exemple:
– popcorn ambalat pentru cuptor cu microunde**;
– rondele de orez aromate;
– rondele din orez alb.
|
Cereale reci și calde gata de consum |
Produse în care cerealele integrale sunt primele pe lista de ingrediente
Zahăr: ≤ 8 g la 30 g porție
Exemple:
– fulgi de ovăz, fulgi de porumb, fulgi de orez, fulgi de hrișcă, fulgi de quinoa, fulgi de orz, fulgi de secară, fulgi de amarant;
– alte cereale reci/uscate.
|
Produse în care cerealele integrale nu sunt primele pe lista ingredientelor
Zahăr: 8-12 g la 30 g porție
Exemple:
– unele cereale reci/uscate.
|
Produse în care cerealele integrale nu sunt primele pe lista ingredientelor
Zahăr ˃12 g la 30 g porție
Exemple:
– cereale cu ciocolată/miere;
– fulgi de ovăz îndulciți preambalați.
|
* A nu se confunda produsele cerealiere integrale cu cele negre (făină neagră, pâine neagră) sau cu cele din grâu dur (de exemplu: paste).
** Acest aliment are un risc de sufocare pentru copiii cu vârsta sub 4 ani.
3. Lapte, derivate din lapte și alternative
| A se servi cel mai des | A se servi ocazional | Nerecomandat a se servi |
Lapte și băuturi pe bază de lapte |
Exemple:
– lapte pasteurizat parțial degresat de 1,5% pentru copiii cu vârsta peste 3 ani.
|
Exemple:
– lapte integral pasteurizat și lapte cu cacao pentru copiii cu vârsta peste 3 ani.
|
Exemple:
– lapte pasteurizat cu arome (de exemplu: ciocolată/cacao, vanilie, căpșuni) pentru copiii cu vârsta peste 3 ani;
– milkshake-uri din comerț;
– lapte nepasteurizat.
|
Băuturi și produse fermentate pe bază de plante |
Exemple:
– băutură de soia, migdale, ovăz, caju, orez neîndulcit și fortifiat, iaurt de soia, cocos, migdale, caju neîndulcit pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani.
|
Exemple:
– băutură de soia, migdale, ovăz, caju, orez îndulcit în limita recomandărilor din anexa nr. 1 lit. a) la ordin, aromat și fortifiat;
– iaurt de soia, cocos, migdale, caju îndulcit în limita recomandărilor din anexa nr. 1 lit. a) la ordin și aromatizate.
|
Exemple:
–
|
Iaurt și lactate de băut |
Exemple:
– iaurt, sana, chefir, lapte bătut neîndulcit din lapte pasteurizat;
– iaurt cu adaos de fructe proaspete, preparat în unitate.
|
Exemple:
– iaurturi din comerț cu preparate de fructe care se înscriu în limita recomandărilor din anexa nr. 1 lit. a) la ordin.
|
Exemple:
– iaurturi sub 1,5% procent de grăsime;
– iaurturi sau lactate de băut din lapte nepasteurizat.
|
Deserturi pe bază de lapte | |
Exemple:
– budincă preparată în blocul alimentar din unitatea de învățământ/catering.
|
Exemple:
– înghețată, prăjitură/tort de înghețată și sendvișuri de înghețată;
– budinci instant sau preambalate;
– mâncăruri pentru copii cu denumirea „desert“, „cremă“.
|
Brânzeturi |
Exemple:
– brânzeturi slabe (sub 20% grăsime) din lapte pasteurizat: brânză de vacă proaspătă, cottage cheese, telemea proaspătă, mozzarella proaspătă, ricotta, urdă proaspătă, cremă de brânză slabă etc.
|
Exemple:
– brânzeturi semigrase (între 20 și 40% grăsime) și grase (între 40 și 60% grăsime) din lapte pasteurizat: feta, mozzarella, cheddar, parmezan.
|
Exemple:
– brânză topită (felii, triunghiuri);
– brânzeturi prăjite în baie de ulei;
– brânzeturi afumate;
– brânzeturi din lapte nepasteurizat: brie, brânză de burduf, roquefort, gorgonzola.
|
4.Carne, produse din carne și alternative
Recomandarea este ca proteinele sa provina din ambele surse; animale si vegetale
– surse de proteine de origine animală (carne, pește, ouă și lactate)
-surse de proteie de origine vegetală, leguminoasele (fasole uscată, mazăre uscată, linte, năut, soia și produse de soia)
-fructele oleaginoase (nuci, migdale, caju, alune de pădure, fistic, semințe de dovleac, floarea-soarelui, susan etc.).
Se recomandă carnea slabă și prepararea ei cu adaos mic sau deloc de grăsimi sau sare.
| |
A se servi cel mai des
|
A se servi ocazional
|
Nerecomandat a se servi
|
Carne
|
Exemple:
– pui, curcan, fără condimente, cu excepția cazului în care condimentele se adaugă la fața locului;
– carne tocată* foarte slabă de pui, curcan.
|
Exemple:
– carne de vită slabă (sub 10 g grăsime/100 g), carne de porc slabă (sub 15 g grăsime/100 g) fără condimente, cu excepția cazului în care se adaugă la fața locului;
– carne tocată* foarte slabă de vită, porc, chiftele, pentru burgeri din carne slabă, realizată în blocul alimentar al unității de învățământ/ firmei de catering;
– șuncă de pui, curcan sau porc;
– organe și preparate din organe (de exemplu, pate) pregătite în blocul alimentar din unitatea de învățământ/firma de catering.
|
Exemple:
– carne prăjită/pane în baie de ulei;
– mezeluri: cârnăciori, crenvurști, salam, pastramă, parizer, bacon, kaizer;
– pui rotisat din comerț;
– aripioare și/sau costițe.
|
Pește**
|
Exemple:
– pește proaspăt, congelat sau conservat, (de exemplu: sardine, macrou, heringi, crap, somn, somon, păstrăv, doradă) fără sosuri, sare sau condimente, cu excepția cazului în care se adaugă la fața locului.
|
Exemple:
– conservă de sardine, ton sau somon cu adaos de sare și fără adaos de zahăr sau grăsimi;
– baghete sau chifteluțe de pește preparate la fața locului și gătite la cuptor.
|
Exemple:
– pește prăjit/pane în baie de ulei;
– pește proaspăt, congelat sau la conservă cu un conținut mare de mercur;
– pește afumat.
|
Ouă
|
Exemple:
– ouă preparate termic fără sau cu minim de adaos de ulei.
|
–
|
Exemple:
– ouă prăjite în baie de ulei.
|
Fructe oleaginoase și leguminoase (fasole, linte, năut, mazăre, soia)
|
Exemple:
– fructe oleaginoase crude (nesărate și neprăjite): nuci, alune, migdale, alune de pădure, caju, fistic, semințe de in, semințe de susan, semințe de chia, semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac***;
– unt de arahide, caju, migdale, pastă tahini (fără adaos de zaharuri, sare și grăsimi);
– leguminoase uscate gătite;
– leguminoase uscate, la conservă fără lichid;
– humus.
|
Exemple:
– burger vegetal/chiftele vegetale pregătite în blocul alimentar din unitatea de învățământ/firma de catering.
|
Exemple:
– fructe oleaginoase cu arome (ciocolată, miere, zahăr) sau prăjite și sărate;
– fructe oleaginoase mai mari decât semințele de susan pentru copiii cu vârsta sub 4 ani;
– unt din fructe oleaginoase cu adaos de zaharuri, sare, grăsimi sau arome;
– leguminoase la conservă cu adaos de zahăr și sau carne;
– mezeluri vegetale din comerț.
|
* Carnea se va toca în blocul alimentar din cadrul unității de învățământ/catering.
** A se alterna în meniu peștele slab cu peștele gras.
*** Aceste alimente pot fi aspirate de copiii cu vârsta sub 4 ani, ceea ce poate conduce la sufocare. Nucile și semințele trebuie tocate sau măcinate pentru copiii sub această vârstă
5. Alte ingrediente alimentare
Ingredientele care nu se calculează ca atare pot fi servite/utilizate în cantități limitate.
Cumulativ, cantitatea permisă într-o zi dintre ingredientele enumerate mai jos este: de 1 linguriță (5 ml) până la 2 linguri (30 ml),
atât ca ingredient folosit în prepararea alimentelor, cât și servite lângă/împreună cu preparatele principale.
Exemple:– sosuri: muștar și smântână slabă din comerț, sos pesto, ketchup, sos de brânză sau alte sosuri preparate în blocul alimentar din cadrul unității
de învățământ/firma de catering;– grăsimi și uleiuri: ulei de rapiță, ulei de soia, ulei de măsline, ulei de floarea-soarelui, unt, toppinguri: cocos, parmezan, măsline;
– miere;– dulceață/gem îndulcit, siropuri, zahăr – conform recomandărilor din anexa nr. 1 lit. a) la ordin.
6. Nu sunt recomandate:
sunt alimente care trebuie evitate sau servite rar și în cantități mici.
Alimente sărace în nutrienți și bogate în zaharuri și grăsimi | Alimente cu risc de sufocare | Alimente cu risc pentru siguranță alimentară |
Următoarele ingrediente/alimente/băuturi nu vor fi servite deoarece nu conțin sau au cantități minime de nutrienți esențiali și/sau conțin cantități mari adăugate de sare, zahăr sau grăsimi nesănătoase:
– băuturi aromate de fructe;
– prăjituri, gogoși, plăcinte, frișcă din comerț;
– bomboane (inclusiv cele gumate), jeleuri, acadele, caramele, bezele;
– ciocolată;
– deserturi înghețate (de exemplu: înghețată, tort de înghețată);
– ulei de cocos;
– untură;
– ulei de palmier;
– murături cu conținut crescut de sare;
– chipsuri (de cartofi, de legume), tortilla, sărățele, salatini, covrigei, pufuleți, nachos).
|
Alimentele tari, mici, rotunde, netede și lipicioase pot provoca sufocarea copiilor mici. Următoarele alimente nu sunt sigure pentru copiii cu vârsta sub 4 ani:
– pești cu oase;
– gumă de mestecat.
|
Următoarele alimente nu se servesc din cauza riscului ridicat pentru sănătate:
– laptele nepasteurizat;
– brânzeturi și iaurturi din lapte nepasteurizat (de exemplu: brie, camembert, roquefort și gorgonzola etc.);
– pește afumat la rece;
– ouă crude sau insuficient gătite;
– preparate care conțin următoarele: înghețată, mousse, maioneză și sosuri;
– carne preparată termic insuficient;
– fructe de mare, crustacee sau pește crude;
– suc sau cidru nepasteurizat;
– băuturi energizante.
|
Pentru evitarea riscului de sufocare, următoarele alimente pot fi servite copiilor sub 4 ani, sub următoarele forme: |
– alimente cu texturi fibroase (de exemplu: țelină, ananas) tocate mărunt;
– legume sau fructe tari, crude, tăiate felii subțiri sau răzuite;
– unturi din fructe oleaginoase (de exemplu, unt de arahide) doar întins subțire pe pâine;
– fructe oleaginoase mai mari decât semințele de susan se servesc doar tocate sau mărunțite;
– struguri întregi și roșii cherry doar tăiate în sferturi.
|
