GUSTĂRILE SĂNĂTOASE DIN PACHETUL ȘCOLAR

DOVEZI ȘTIINȚIFICE RECENTE ȘI PLAN DE 2 SĂPTĂMÂNI

GUSTĂRILE SĂNĂTOASE DIN PACHETUL ȘCOLAR

– DOVEZI ȘTIINȚIFICE RECENTE ȘI PLAN DE 2 SĂPTĂMÂNI

1. Introducere

Știați că 80% din creierul unui copil se formează până la șapte ani, iar nutrienții din mâncare sunt combustibilul ăla esențial – fără ei, atenția pică cu până la 20% în clasă, după studii de la Harvard?

Asta înseamnă că, dacă azi îi dai lui Alex un iaurt cu fructe în loc de biscuiți dulci, mâine rezolvă problemele de matematică mai repede, iar la after-school nu doarme pe bancă.

Iată echilibrul farfurii, simplu: jumătate legume și fructe colorate – morcovi pentru vedere clară, spanac pentru mușchi puternici, mere care blochează zahărul rău și ține dantura curată.

Un sfert proteine curate: ouă sau carne slabă, care construiesc celule noi, plus un sfert carbohidrați buni – pâine integrală, nu chipsuri, ca să aibă energie constantă, fără crash-uri.

Adaugă lapte sau iaurt pentru oase – calciu din el previne fracturile la joacă, iar omega-3 din nuci ține creierul alert, cum arată cercetări de la OMS.

Și nu suntem singuri: în România, Ordinul 541 din 2025 ne obligă la asta – aprobat de Ministerul Sănătății, stabilește principiile alimentației sănătoase pentru copii, interzice alimentele nerecomandate ca dulciurile procesate în școli și promovează mese echilibrate pentru creștere armonioasă, bazate pe studii științifice recente.

E lege, dar și șansă – de ce să nu ne folosim de ea? Mai mult, universități ca Harvard susțin că nutriția timpurie e cheia: un copil hrănit bine acum are cu 30% mai puține riscuri de obezitate adultă și boli cronice, conform studiilor lor de nutriție infantilă. Sau, cum zic experții de la Universitatea Johns Hopkins, temelia pe care construim azi – fructe, legume, proteine echilibrate – devine clădirea trainică de mâine: corp rezistent, minte clară, viață lungă fără boli. E ca un castel: dacă bazezi pe zahăr și chipsuri, se prăbușește; dar cu nutrienți reali, rezistă furtunilor. Motivație: Copilul tău nu e doar un micuț, e un viitor lider.

Dacă îl înveți acum să-și echilibreze farfuria, eviți obezitatea – care lovește un copil din trei în România – și îi dai șanse reale: note mai bune, mai puțină absentă de la boli, corp puternic pentru sport.

Părinți, începeți cu un curcubeu pe farfurie azi; educatori, transformați gustările în lecții – imaginați-vă generația noastră de super-copii, nu de obosiți!

Nu așteptați, acționați – sănătatea lui e investiția ta cea mai mare. Ce ziceți, facem revoluție pe mese si in pachetelul din ghiozdan.

Acest document explică beneficiile consumului de alimente sănătoase (fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe, lactate neîndulcite) la copii,

bazat pe studii științifice recente (2019–2025). Include 10 lucrări recente dezvoltate (rezumat, metodă, concluzii) și un plan de pachețel pentru 2 săptămâni (10 zile școlare), în variante tradiționale românești și mixte internaționale.

2. Principii rapide (EFSA / USDA / OMS)

Principii cheie: crește aportul de fructe și legume, preferă cereale integrale, include surse de proteine slabe, limitează zahărul adăugat, sarea și alimentele ultraprocesate.

3. Recomandări practice (scurte)

Include zilnic cel puțin o porție de fructe și una de legume în pachețel.
Alege cereale integrale în locul cerealelor rafinate și gustăriilor îndulcite.
Combina proteine cu carbohidrați complecși la gustare pentru sațietate (iaurt+ovăz, sandviș integral+ou).
Hidratrează cu apă; evită sucurile îndulcite și băuturile aromate cu zahăr.

3.1 legume si fructe

Exemple:
– fructe și legume proaspete;
– fructe și legume congelate fără adaos de sare sau zahăr;
– sosuri de legume sau fructe fără adaos de sare sau zahăr;
– legume și fructe gătite;
– mâncare pentru copii din fructe sau legume la borcan fără adaos de sare și zahăr;
– legume conservate (conservă sau borcan) fără lichidul de conservare;

3.2 Cereale, produse din cereale și amidonoase

Produse în care cerealele integrale sunt primele pe lista ingredientelor produsului

(sunt în cantitatea cea mai mare sau unic ingredient)**, cu condiția să se ia în considerare recomandările zilnice de fibre pentru categoria de vârstă aferentă
Exemple:
– pâine, chiflă, covrig, brioșă, lipie, tortilla;
– aluat de pizza din cereale integrale;
– clătite sau vafe din cereale integrale.

3.3 Paste, orez și alte cerealiere/produse cerealiere

Produse în care cerealele integrale sunt primele pe lista ingredientelor produsului (sunt în cantitatea cea mai mare sau unic ingredient)*, cu condiția să se ia în considerare recomandările zilnice de fibre pentru categoria de vârstă aferentă
Exemple:
– grâu, porumb, orez, ovăz, secară, bulgur, hrișcă, cușcuș, amarant, tapiocă, mei, quinoua;
– orez brun, sălbatic sau integral, tăieței din orez integral;
– paste din grâu integral și cereale.

3.4 Produse preparate prin coacere

Produse coapte preparate la fața locului/în unitate cu cereale integrale ca ingredient și fără ingrediente din categoria „A nu se servi“
Exemple:
– plăcinte cu făină integrală coapte;
– brioșe din cereale integrale.

3.5 Gustări/Snackuri pe bază de cereale

Biscuiți și gustări pe bază de cereale integrale ca prim ingredient (sunt în cantitatea mai mare sau unic ingredient)
Exemple:
– rondele de orez brun;
– biscuiți/crackers de cereale integrale.

3.6 Cereale reci și calde gata de consum

Produse în care cerealele integrale sunt primele pe lista de ingrediente
Zahăr: ≤ 8 g la 30 g porție
Exemple:
– fulgi de ovăz, fulgi de porumb, fulgi de orez, fulgi de hrișcă, fulgi de quinoa, fulgi de orz, fulgi de secară, fulgi de amarant;
– alte cereale reci/uscate.

3.7 Lapte, iaurt si branzeturi

Exemple:
– lapte pasteurizat parțial degresat de 1,5% pentru copiii cu vârsta peste 3 ani.

– lapte integral pasteurizat și lapte cu cacao pentru copiii cu vârsta peste 3 ani. (ocazional).

– iaurturi din comerț cu preparate de fructe care se înscriu în limita recomandărilor, adica sa nu contina >15g zahar/100g produs

– iaurturi sub 1,5% procent de grăsime nu se dau copiilor.

– iaurt, sana, chefir, lapte bătut neîndulcit din lapte pasteurizat;
– iaurt cu adaos de fructe proaspete, preparat în unitate.
– brânzeturi slabe (sub 20% grăsime) din lapte pasteurizat: brânză de vacă proaspătă, cottage cheese,

telemea proaspătă, mozzarella proaspătă, ricotta, urdă proaspătă, cremă de brânză slabă etc.

– băutură de soia, migdale, ovăz, caju, orez neîndulcit și fortifiat, iaurt de soia, cocos, migdale, caju neîndulcit pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani.

– brânzeturi semigrase (între 20 și 40% grăsime) și grase (între 40 și 60% grăsime) din lapte pasteurizat: feta, mozzarella, cheddar, parmezan. (ocazional)

3.8 Oua

– ouă preparate termic fără sau cu minim de adaos de ulei.

3.9 Fructe oleaginoase și leguminoase

Exemple:
– fructe oleaginoase crude (nesărate și neprăjite): nuci, alune, migdale, alune de pădure, caju, fistic, semințe de in, semințe de susan, semințe de chia, semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac***;
– unt de arahide, caju, migdale, pastă tahini (fără adaos de zaharuri, sare și grăsimi);
– leguminoase uscate gătite;
– leguminoase uscate, la conservă fără lichid;
– humus.

4. Plan de 2 săptămâni (10 zile) – variante tradiționale românești și mixte internaționale

Instrucțiuni: porții adaptate vârstei (gustare ~ 150–250 kcal).

Ziua	Varianta tradițională românească	Varianta mixtă internațională
Ziua 1	Măr + brânză de vaci + felie pâine integrală	Smoothie (lapte, banană, ovăz) + biscuiți integrali
Ziua 2	Sandviș integral cu telemea slabă și roșii cherry	Wrap integral cu hummus și morcov ras
Ziua 3	Ou fiert + morcovi baby + măr feliat	Iaurt grecesc + granola integrala + fructe de pădure
Ziua 4	Iaurt natural + fulgi de ovăz + miere (puțin) + para	Mini-saladă de ton cu biscuiți integrali
Ziua 5	Pâine integrală cu pastă de avocado și felii de castravete	Muffin integral cu morcov + lapte
Ziua 6	Corn integral (mic) + brânză slabă + mandarínă	Mini-sandviș cu ou și avocado
Ziua 7	Budincă de griș light cu fructe proaspete	Batoane de legume + sos iaurt
Ziua 8	Clătită din făină integrală cu banană	Smoothie verde (spanac, măr, iaurt) + nuci
Ziua 9	Salată de fructe + iaurt simplu	Mini-wrap cu pui la grătar și salată
Ziua 10	Pâine integrală cu hummus și roșii + măr	Iaurt natural + mix semințe și fructe uscate (fără zahăr)

5.Ce zice stiinta? Studii recente care arată BENEFICIILE unei alimentații sănătoase la copii

Effects of fruit and vegetable intake on memory and attention – Khor et al., 2024 (systematic review)

Rezumat scurt: Revizuire sistematică care evaluează studiile ce conectează aportul de fructe și legume cu funcții cognitive (memorie, atenție) la copii.

Metodă: Autorii au identificat și sintetizat studii intervenționale și observaționale care măsoară consumul de fructe/legume și rezultate cognitive; au folosit criterii PRISMA pentru selecție.

Concluzii: Majoritatea studiilor moderate sugerează îmbunătățiri ale memoriei și atenției la copii cu aport crescut de fructe și legume.

Sursă / link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC11157787/ (turn0search9)

Ultraprocessed Food Consumption and Cardiometabolic Risk Factors in Children – Khoury et al., 2024 (JAMA Network Open)

Rezumat scurt: Studiu transversal multi-centru care asociază consumul de alimente ultraprocesate (UPF) cu factori cardiometabolici la copii.

Metodă: 1,426 copii au fost evaluați prin chestionare alimentare pentru calculul consumului de UPF (NOVA) și au suferit măsurători antropometrice și analize sangvine.

Concluzii: Consumul mai mare de UPF s-a corelat cu IMC crescut, circumferință talie, indice de masă grasă și glicemie fasting mai ridicată.

Concluzie: înlocuirea UPF cu alimente minim procesate poate reduce riscul.

Sursă / link: https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2818951 (turn0search3)

Healthy Snack Project – Belluno, Italia (Federici et al., 2024)

Rezumat scurt: Intervenție de tip educațional și practic în școli pentru a crește alegerile de gustări sănătoase.

Metodă: Proiect școlar cu activități educaționale, demonstrații culinare și distribuție de gustări sănătoase; s-au măsurat schimbările în cunoaștere și comportament alimentar la elevi.

Concluzii: Creșterea alegerii gustărilor sănătoase și îmbunătățirea cunoștințelor nutriționale la copii și părinți; acceptabilitate bună a intervenției.

Sursă / link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10818516/ (turn0search8)

Generation Healthy Kids – Protocol PLOS One, 2024 (Thomsen et al.)

Rezumat scurt: Protocol pentru un trial cluster-randomizat (RCT) multicomponent care urmărește prevenția obezității prin intervenții dietetice și de stil de viață în școli.

Metodă: Design cluster-RCT în școli primare (6–11 ani) cu intervenții asupra meniului, educației și implicării familiei; outcome-uri includ IMC și măsuri de sănătate.

Concluzii: Protocolul arată datoria de a testa intervenții integrate; datele finale urmau a fi publicate ulterior; demonstrează ca

intervenții asupra meniului, educației și implicării familiei duce la formarea de obiceiuri sanatoase la copii.

Sursă / link: https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0308142 (turn0search12)

Factors Associated with Daily Fruit and Vegetable Intakes in Young Children – Noiman et al., 2024

Rezumat scurt: Analiză a factorilor care influențează consumul zilnic de fructe și legume la copii.

Metodă: Studii observaționale pe eșantioane naționale, folosind chestionare alimentare și modele statistice pentru a identifica determinanți (vârsta, educație parentală, acces la alimente).

Concluzii: Consumul zilnic depinde puternic de obiceiurile familiale și accesul la fructe; intervențiile la nivelul școlii și politicile de facilitare (fructe gratuite) cresc consumul.

Sursă / link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10935013/ (turn0search5)

Food consumption and mental health in children and adolescents – Costa et al., 2024

Rezumat scurt: Studiu care investighează relația dintre tiparele alimentare și sănătatea mintală la copii/adolescenți.

Metodă: Analiză transversală/cohortă cu scale standardizate de sănătate mintală și chestionare alimentare; ajustări pentru factori socio-demografici.

Concluzii: Tiparele dietetice sănătoase (bogate în fructe, legume, pește) se asociază cu scoruri mai bune la sănătatea mintală; dietele bogate în UPF (produse ultraprocesate) cu scoruri mai slabe.

Sursă / link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC11585736/ (turn0search14)

Correlation between Vegetable and Fruit Intake and Cognitive Outcomes – Deng et al., 2024 (Nutrients)

Rezumat scurt: Cohortă care arată o asociere între aportul de fructe/legume și protecție cognitivă timpurie.

Metodă: Analiză a datelor de cohortă privind alimentația copiilor și măsurători cognitive la diferite vârste; modele statistice controlând confounderi.

Concluzii: Consumul mai mare de fructe și legume a fost asociat cu un risc redus de afectare cognitivă și performanțe cognitive superioare.

Sursă / link: https://www.mdpi.com/2072-6643/16/18/3193 (turn0search21)

Improving Children’s Diets by Introducing Fruits and Vegetables – Pickard et al., 2025 (Nutrition Reviews)

Rezumat scurt: Revizuire recentă asupra intervențiilor de grup pentru creșterea consumului de fructe și legume la copii mici.

Metodă: Revizuire a intervențiilor în setări preșcolare și școlare, evaluând modificările în consumul alimentar și fezabilitatea programelor.

Concluzii: Intervențiile de grup (gustări oferite, activități practice, implicare parentală) s-au dovedit eficiente în creșterea consumului de legume si fructi la copii 3–7 ani.

Sursă / link: https://academic.oup.com/nutritionreviews/advance-article/doi/10.1093/nutrit/nuaf092/8185006 (turn0search20)

School-Based Eating Interventions—Are Students Changing? – Calle et al., 2024 (Nutrients Special Issue)

Rezumat scurt: Revizuire a intervențiilor școlare recente și impactul lor asupra alegerilor alimentare ale elevilor.

Metodă: Analiză a mai multor studii clinice și observaționale incluse în un număr special dedicat intervențiilor școlare.

Concluzii: Intervențiile multicomponente (educație + schimbări de mediu + politici) au arătat cele mai consistente efecte în îmbunătățirea dietei elevilor.

Sursă / link: https://www.mdpi.com/2072-6643/16/18/3081 (turn0search4)

6. Resurse și bibliografie (selectivă, studii recente)

Effects of fruit and vegetable intake on memory and attention – Khor et al., 2024 (systematic review) — https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC11157787/ (turn0search9)

Ultraprocessed Food Consumption and Cardiometabolic Risk Factors in Children – Khoury et al., 2024 (JAMA Network Open) — https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2818951 (turn0search3)

Healthy Snack Project – Belluno, Italia (Federici et al., 2024) — https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10818516/ (turn0search8)

Generation Healthy Kids – Protocol PLOS One, 2024 (Thomsen et al.) — https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0308142 (turn0search12)

Factors Associated with Daily Fruit and Vegetable Intakes in Young Children – Noiman et al., 2024 — https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10935013/ (turn0search5)

Food consumption and mental health in children and adolescents – Costa et al., 2024 — https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC11585736/ (turn0search14)

Correlation between Vegetable and Fruit Intake and Cognitive Outcomes – Deng et al., 2024 (Nutrients) — https://www.mdpi.com/2072-6643/16/18/3193 (turn0search21)

Improving Children’s Diets by Introducing Fruits and Vegetables – Pickard et al., 2025 (Nutrition Reviews) — https://academic.oup.com/nutritionreviews/advance-article/doi/10.1093/nutrit/nuaf092/8185006 (turn0search20)

School-Based Eating Interventions—Are Students Changing? – Calle et al., 2024 (Nutrients Special Issue) — https://www.mdpi.com/2072-6643/16/18/3081 (turn0search4)

Document elaborat pentru informare. Pentru recomandări medicale personalizate, consultați medicul pediatru sau un nutriționist.

Nd Ioan Cuciula

GUSTĂRILE DIN PACHETUL ȘCOLAR –

ALIMENTE NERECOMANDATE ȘI EFECTE NEGATIVE ASUPRA SĂNĂTĂȚII COPIILOR

Document informativ pentru părinți și cadre didactice

1. Introducere

Alimentația copiilor are un rol esențial în dezvoltarea fizică, cognitivă și emoțională.
În contextul creșterii incidenței obezității infantile și al tulburărilor metabolice, reglementările privind alimentația școlară sunt tot mai stricte.
Prezentul material sintetizează:
– prevederile Ordinului nr. 541/2025 privind lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor;
– recomandările nutriționale internaționale;

EFSA – European Food Safety Authority

USDA – United States Department of Agriculture;
– dovezi științifice din literatura recentă privind efectele alimentației nepotrivite la copii.

2. Sunt interzise acest fel de gustari

Următoarele exemple sunt gustări frecvent întâlnite în pachetele copiilor în România; majoritatea sunt produse ultraprocesate,

cu zahăr, sare și grăsimi ridicate. Sunt oferite ca exemplificare (nu ca acuzație la adresa companiilor):

Pe baza observațiilor din școlile și magazinele românești, următoarele produse sunt printre cele mai frecvent întâlnite în pachețelele copiilor.
Aceste exemple ilustrează alimente ultraprocesate, bogate în zahăr, grăsimi saturate, sare sau aditivi.

Ele nu sunt recomandate conform Ordinului 541/2025,
nici conform ghidurilor EFSA și USDA.

2.1. Dulciuri ambalate și produse de patiserie

Prăjituri ambalate: Măgura, 7Days, Barni, Milka Cake & Choc, Joe, Kinder Delice
Biscuiți cu cremă: Eugenia, Belvita Sandwich, Oreo, Barni Sandwich
Napolitane: Joe, Alka, Nestlé KitKat, Naty, Rom Tranzit
Checuri și rulade industriale: Boromir, 7Days, Dobrogea, Măgura
Fursecuri și biscuiți glazurați sau umpluți cu cremă
Batoane dulci: Kinder Bueno, Lion, Mars, Snickers, Twix, KitKat
Tablete de ciocolată: Milka, Poiana, Primola, Heidi – orice varietate cu mult zahăr

2.2. Gustări sărate procesate

Chipsuri: Lay’s, Chio, Pringles, Star, Viva, Snack Day
Pufuleți aromatizați: Gusto, Star, Boromir
Covrigi industriali sărați sau umpluți (Boromir, SamRemo, 7Days Mini Bake Rolls)
Crackers și sticksuri sărate (Tuc, Alka Sticks, Grissini industriali)
Biscuiți aperitiv cu brânză, pizza sau arome artificiale

2.3. Produse proteice ultraprocesate

Mezeluri ambalate: parizer, salam feliat, crenvurști, șuncă presată
Mini-sandvișuri cu salam, cașcaval topit sau maioneză
Mini-burgeri, crochete de pui, nuggets ambalate
Conserve de pate, crenvurști de pui/porc ambalați în plastic

2.4. Băuturi nepotrivite

Sucuri carbogazoase (Coca-Cola, Pepsi, Fanta, Mirinda, Sprite)
Băuturi plate îndulcite (Nestea, Lipton Ice Tea, Tymbark, Prigat)
Băuturi energizante (Red Bull, Hell, Monster, Adrenaline, Burn) – interzise la copii
Ape cu arome și zahăr adăugat (Aqua Carpatica Kids aromat, Dorna Kids aromat)
Lactate îndulcite și iaurturi cu arome (Danonino, Frutis, Muller Mix, Zuzu Bifidus cu fructe)

2.5. Alte produse frecvent întâlnite

Covrigi și chifle ambalate cu glazură dulce
Produse de patiserie cumpărate dimineața (cornuri, gogoși, merdenele)
Sandvișuri cu sosuri industriale (ketchup, maioneză, dressinguri dulci)
Cereale foarte îndulcite pentru mic dejun ambalate individual (Cini Minis, Nesquik, Chocapic)
Batoane de cereale cu zahăr și ciocolată (Fitness, Nestlé, Nutri-Grain)

3 Cadrul legislativ și normative

3..1. Ordinul nr. 541/2025 (România)

Publicat în Monitorul Oficial în februarie 2025, acest act stabilește interdicțiile alimentare aplicabile în unitățile de învățământ preuniversitar.
Conform documentului:
Sunt nerecomandate în alimentația copiilor toate produsele care conți:

– cantități mari de zaharuri adăugate >15g zaharuri/100g produs,

grăsimi saturate, grăsimi trans, peste 20 g/100 g produs, din care, cumulativ:
– grăsimi saturate peste 5 g/100 g produs;
– acizi grași trans peste 1g /100 g produs.

-sare peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu/100 g produs)

-Alimente cu conținut ridicat de calorii pe unitatea de vânzare peste 300 kcal pe unitatea de vânzare

– sau aditivi alimentari neautorizați, precum și băuturile care conțin cofeină, taurină sau alți stimulanți.

Se urmărește limitarea consumului de:
– produse de tip fast-food și patiserie industrială;
– dulciuri concentrate și băuturi îndulcite;
– mezeluri, semipreparate, conserve cu aditivi;
– snacks-uri ultraprocesate (chipsuri, biscuiți sărați, pufuleți cu arome);
– băuturi carbogazoase și energizante.

3.2. Recomandările EFSA

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară recomandă:
– aportul de zahăr adăugat <10% din energia zilnică totală;
– sarea <2 g/zi pentru copiii mici;
– evitarea acizilor grași trans (<1% din aportul energetic);
– limitarea consumului de alimente procesate și creșterea aportului de fructe, legume, lactate naturale și cereale integrale.

3.3. Standardele USDA – „Smart Snacks in School”

Reglementările USDA stabilesc limite stricte pentru produsele disponibile în școli:
– max. 200 kcal/gustare;
– max. 35% din calorii din grăsimi totale și <10% din grăsimi saturate;
– zahăr adăugat ≤35% din greutate;
– sodiu ≤200 mg/gustare;
– interzicerea băuturilor îndulcite și a celor energizante.

4. Alimente nerecomandate în pachețelul școlar

Categorie	Exemple de produse de evitat	Motiv principal
Băuturi îndulcite	sucuri carbogazoase, ice tea, siropuri	exces de zahăr, risc metabolic
Produse de patiserie industrială	croissante, prăjituri ambalate	grăsimi trans, zaharuri
Snacks-uri sărate	chipsuri, crackers aromați	sodiu ridicat, acrilamida-cancerigena
Mezeluri și produse din carne procesată	salam, crenvurști, șuncă presată	nitrați, sare, grăsimi saturate,zaharuri, calitate slaba a carnii
Batoane și cereale îndulcite	batoane cu ciocolată, cereale colorate	zahăr, aditivi
Fast-food ambalat	burgeri, cartofi prăjiți, sosuri	grăsimi, sare, calorii goal, acrilamida-cancerigena
Băuturi energizante	Red Bull, Monster	cofeină, taurină, risc cardiovascular
Produse cu coloranți sintetici	bomboane, jeleuri colorate	hiperactivitate, alergii
Lactate îndulcite	iaurturi cu fructe artificiale	zahăr adăugat, nu mai contine bacterii vii benefice
Sosuri industriale	ketchup, maioneză, dressinguri	zahăr, grăsimi, conservanți

5. Concluzii

Este esențial ca pachețelul școlar să contribuie la menținerea sănătății copiilor și la crearea unor obiceiuri alimentare corecte.
Produsele ultraprocesate, deși atractive și convenabile, pot cauza dezechilibre nutriționale majore pe termen lung.
Părinții, cadrele didactice și autoritățile locale pot lucra împreună pentru a oferi alternative sănătoase, accesibile și gustoase.

Alimentele ultraprocesate, băuturile îndulcite și produsele bogate în grăsimi, sare sau aditivi au efecte directe asupra sănătății copiilor:
– favorizează obezitatea și tulburările metabolice;
– cresc riscul de carii, hipertensiune și dislipidemii;
– pot afecta atenția, comportamentul și învățarea;
– creează obiceiuri alimentare nesănătoase pe termen lung.
Se recomandă ca pachețelul școlar să includă alimente simple, naturale și echilibrate: fructe, legume crude, sandvișuri cu brânză slabă sau carne slabă, iaurt natural, apă.

6. Ce zice stiinta ? Dovezi științifice – efectele alimentației nepotrivite la copii

Vos MB et al., 2017. „Added Sugars and Cardiovascular Disease Risk in Children.” Circulation.

Rezumat: Tip lucrare: revizuire narativă / analiză a datelor observaționale și experimentale.

Metodă: Autorii au sintetizat dovezile epidemiologice, intervențiile clinice și studiile observaționale care leagă aportul crescut de zaharuri adăugate cu factori de risc cardiovascular la copii (dislipidemie, trigliceride crescute, tensiune arterială și adipozitate).

Concluzia principală: există dovezi consistente că nivelurile consumului actual de zaharuri adăugate la copii sunt asociate cu creşterea factorilor de risc cardiovascular; reducerea consumului de zahăr reduce parametrii metabolici adversi.

→ Aportul crescut de zaharuri adăugate determină creșterea trigliceridelor și a riscului de obezitate infantilă.

Sursă: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27550974/

Ludwig DS et al., 2019. „Ultra-Processed Food and Obesity: The Pitfalls of Extrapolation from Short Studies.” (Cell Metabolism commentary and related work)

Rezumat: Tip lucrare: comentariu și discuție asupra literaturii privind alimentele ultraprocesate (UPF) și obezitatea.

Metodă: Autorul discută limitele unor studii recente (inclusiv studii experimentale scurte) și analizează dovezile populaționale care leagă consumul de UPF de creșterea greutății și aportul energetic.

Concluzie: dovezile populaționale susțin o asociere între consumul de UPF și creșterea greutății; sunt necesare studii pe termen lung pentru a stabili mecanismele exacte, însă recomandarea practică rămâne limitarea consumului de UPF la copii.

→ Consumul regulat de alimente ultraprocesate este direct asociat cu creșterea IMC la copii.

Sursă: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31230987/

Monteiro CA et al., 2019. „Ultra-processed foods: what they are and how to identify them.” Public Health Nutrition.

Rezumat: Tip lucrare: revizuire conceptuală privind clasificarea NOVA și definirea UPF.

Metodă: Autorii prezintă clasificația NOVA, criteriile de includere a alimentelor în categoria ultraprocesate și sumarizează studiile care au folosit această clasificare pentru a evalua impactul dietelor bogate în UPF.

Concluzie: UPF sunt asociate cu diete de calitate slabă și cu rezultate negative de sănătate; identificarea și reducerea UPF e utilă ca măsură de sănătate publică.

→ Alimentele ultraprocesate depășesc 60% din aportul caloric în rândul elevilor din Europa de Vest.

Sursă: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30744710/

Hu FB et al., 2010/2013. Multiple papers on sugar-sweetened beverages and cardiometabolic risk (Lancet and other reviews).

Rezumat: Tip lucrare: revizuiri și meta-analize care investighează legătura dintre consumul de băuturi îndulcite și riscul de obezitate/diabet.

Metodă: Studii incluse: analize observaționale de cohortă, intervenții clonate pe grupuri, și meta-analize. S-au combinat date din studii pe adulți și copii pentru a evalua riscurile relative.

Concluzie: consumul regulat de băuturi îndulcite este asociat cu creșterea în greutate, sindrom metabolic și risc crescut de diabet tip 2; înlocuirea acestora cu apă reduce riscul.

→ Copiii care consumă sucuri îndulcite zilnic au un risc de 26% mai mare de sindrom metabolic.

Sursă: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20138901/

Malik VS et al., 2006/2010/2019. Series of studies on sugar-sweetened beverages and weight gain.

Rezumat: Tip lucrare: revizuiri sistematice și meta-analize, plus studii observaționale.

Metodă: Analize ale consumului raportat de SSB și corelarea cu modificări ale IMC în cohortele urmărite; unele studii includ intervenții comportamentale şcolare.

Concluzie: fiecare porție suplimentară zilnică de băutură îndulcită se asociază cu o creștere semnificativă a IMC pe parcursul lunilor/anilor; reducerea consumului scade accelerarea în greutate.

→ Fiecare porție zilnică de băutură îndulcită crește IMC cu 0,3 unități în 12 luni.

Sursă: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16895873/

Gibson EL et al., 2010/2020. „Snacking behaviours and parental influences (ToyBox Study, reviews)”.

Rezumat: Tip lucrare: studii observaționale și intervenţii care analizează comportamentul de snacking la copii și influența părinților.

Metodă: Studiile folosesc chestionare, înregistrări alimentare și intervenții de educație nutrițională în rândul familiilor și grădinițelor (ex. ToyBox Study).

Concluzie: obiceiurile de gustare bogate în calorii reduc consumul de alimente nutritive; atitudinile părinților și cunoștințele nutriționale influențează semnificativ comportamentul alimentar al copiilor.

→ Gustările cu densitate calorică mare reduc apetitul pentru alimente nutritive (fructe, legume).

Sursă: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7071198/

Khoury N. et al., 2024. „Ultraprocessed Food Consumption and Cardiometabolic Risk Factors in Children.” JAMA Network Open.

Rezumat: Tip lucrare: studiu transversal multi-centru.

Metodă: Analiză transversală a 1,426 copii; consumul de UPF a fost estimat prin chestionare alimentare și asociat cu indicatori cardiometabolici (IMC, circumferință talie, glicemie, lipide).

Concluzie: consumul mai mare de UPF a fost asociat cu IMC, circumferința taliei, indicele de masă grasă și glicemie mai ridicate, indicând legături timpurii cu riscul cardiometabolic.

Sursă: https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2818951

Purtell KM et al., 2014. „Fast Food Consumption and Academic Growth in Late Childhood.”

Rezumat: Tip lucrare: studiu cohortal național.

Metodă: Urmărire pe mii de copii (ex.: 8,000+) cu evaluări academice și chestionare privind consumul de fast-food; s-au folosit modele statistice pentru a controla variabile confoundere.

Concluzie: consumul frecvent de fast-food a fost asociat cu creșteri academice mai mici în citire și matematică, sugerând un impact negativ asupra performanței cognitive / educaționale.

Sursă: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8887837/

EFSA Panel on Nutrition, 2022–2020. „Scientific opinion on the tolerable upper intake level for dietary sugars” and related guidance.

Rezumat: Tip lucrare: opinie științifică și revizuire a literaturii.

Metodă: Evaluare sistematică a studiilor intervenționale și observaționale legate de consumul de zaharuri și efectele asupra sănătății (obezitate, carii dentare, riscuri cardiometabolice) pentru stabilirea unor valori de referință.

Concluzie: recomandă limitarea aportului de zaharuri libere; oferă cadre științifice pentru politici publice (reducere zahăr în băuturi etc.).

Sursă: https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2022.7074

EFSA Panel on Nutrition (2020) – Scientific Opinion on Dietary Reference Values for Sugars.

→ Confirmă lipsa oricărei necesități fiziologice de zaharuri adăugate în alimentația copiilor.

Schulze, M. B. et al. (2018) – Processed Meat Consumption and Childhood Health. Pediatrics.

→ Consumul frecvent de mezeluri crește riscul de hipertensiune și dislipidemie la vârste mici.

USDA Dietary Guidelines (2020–2025).

→ Sugerează limitarea zahărului adăugat sub 10% și a sodiului sub 1.800 mg/zi pentru copiii 4–13 ani.

Anderson, S. E. et al. (2017) – Fast Food Intake and Cognitive Outcomes in Children. Appetite.

→ Consumul frecvent de fast-food se corelează negativ cu performanțele cognitive și atenția la vârsta școlară.

7. Bibliografie selectivă

Ordinul Ministerului Sănătății nr. 541/2025, Monitorul Oficial, februarie 2025.
EFSA Panel on Nutrition, 2020. Scientific Opinion on Dietary Reference Values for Sugars. EFSA Journal.
USDA, 2023. Smart Snacks in School Standards.
Vos, M. B. et al., 2017. Circulation.
Ludwig, D. S., 2018. JAMA Pediatrics.
Monteiro, C. A. et al., 2019. Public Health Nutrition.
Hu, F. B., 2013. The Lancet.
Malik, V. S. et al., 2019. Am. J. Clin. Nutr.
Gibson, S., 2010. Nutrition Research Reviews.
Schulze, M. B. et al., 2018. Pediatrics.
Anderson, S. E. et al., 2017. Appetite.
USDA Dietary Guidelines for Americans, 2020–2025.

Nd Ioan Cuciula